Joi, 23 octombrie, Dominique Seux ne-a prezentat propria sa interpretare a situației economice a Franței în ultimul trimestru al anului 2025, dintr-o perspectivă geopolitică. Sub titlul „Întreprinderi, ridicați-vă! Construirea prosperității într-o lume incertă”, el s-a adresat liderilor din mediul de afaceri pentru a evidenția provocările de care trebuie să țină seama și punctele forte pe care trebuie să le valorifice în 2026.
Iată șase idei cheie din prezentarea sa:
1// Situația nu este chiar atât de gravă în Franța; situația noastră economică nu este catastrofală
Speranța de viață continuă să crească, în special în ceea ce privește starea de sănătate; criza puterii de cumpărare nu este atât de gravă pe cât ni se sugerează, după cum o demonstrează recordul nostru european în materie de consum cultural, de piscine private și o Economii generate care a ajuns la 19%. Se estimează o creștere Economii generate de aproximativ 1% pentru anul 2026, cu o rată a șomajului de 7,5%, față de cele 9% prevăzute inițial.
2// Franța se remarcă prin „economia patchwork-ului”
Aceasta amortizează șocurile atât în sens descendent, cât și în sens ascendent, ceea ce ne protejează, dar uneori ne și împiedică să ne revenim. Unele Sectoare de activitate confruntă cu dificultăți semnificative, precum imobiliarele, industria auto, industria chimică și metalurgică, în timp ce altele se descurcă bine, cum ar fi aeronautica, apărarea, Sănătate și industrie farmaceutică sectorul serviciilor.
3// Relațiile de putere s-au impus în economie și au acum o pondere mai mare decât legea
În prezent, concurența este mai importantă decât cooperarea, iar această tendință va continua. Ea reflectă preferința actuală pentru lideri care par să „ia măsuri ferme”, chiar dacă asta înseamnă „să se comporte ca niște nebuni, mai degrabă decât ca niște slăbiciuni”. Acest fenomen este amplificat de o anumită formă de comunicare fără rețineri, alimentată de rețelele sociale, care acordă mai multă importanță reacțiilor și opiniilor decât faptelor în sine.
4// Trei probleme structurale trebuie abordate de urgență: economia de piață, costul forței de muncă și volumul de muncă.
Franța este singura țară occidentală divizată în privința modelului economiei de piață. În plus, nivelul impozitelor obligatorii asupra muncii a devenit descurajant, ducând la un efect TSS (Tout Sauf le Salariat, adică „orice, dar nu munca salariată”). În cele din urmă, cu o medie de 664 de ore de muncă pe cap de locuitor pe an, comparativ cu 774 de ore în Europa, avem un volum total de muncă prea redus în comparație cu vecinii noștri.
5// Care este identitatea economică a Franței?
Pentru britanici, este vorba de insularitate; pentru germani, de producție; pentru americani, de inovare; pentru italieni și greci, de istorie și patrimoniu. Franța, la rândul ei, se remarcă prin creativitate, așa cum a demonstrat întregii lumi în timpul Jocurilor Olimpice. Trebuie să îndrăznim să o promovăm, iar companiile noastre au toată legitimitatea să o facă!
6// În următorii cinci ani, liderii vor avea trei priorități esențiale: să urmărească cu atenție evoluțiile geoeconomice și piețele bursiere și să îndrăznească să-și exprime deschis opiniile
În această perioadă de tranziție, în care personalitățile cu cea mai mare prezență mediatică zguduie scena politică, este imperios necesar ca actorii economici să învețe să se facă auziți la fel de tare ca și cei care vorbesc fără reținere. De exemplu, care este poziția întreprinderilor noastre mijlocii față de impozitul Zucman? Liderii din mediul de afaceri, îndrăzniți să luați cuvântul pentru a explica, a ilustra și a povesti cum se creează valoarea reală, profitând de progresele tehnologice, din domeniul sănătății și antreprenoriale!
